Thursday, 23 October 2014

Neverwinter Nights (Seria)



Până la apariția acestui joc, totalitatea rpg-urilor la mine se numeau Diablo 2. Acesta din urmă a fost primul joc pe care l-am terminat pe calculator, undeva într-o sală de internet întunecată, unde o gramadă de inteligenți se uitau peste umăr direct în monitorul meu și îmi comentau orice greșeală. Atât de mult mi-a plăcut Diablo, încât am cheltuit o avere (cel puțin pentru mine atunci) jucându-l, drept pentru care, m-aș fi bătut cu dracuca să-l conving de cât de tare e. Și cam din cauza asta am ajuns la Neverwinter Nights.
Într-o seară, când netu nu-mi mergea și deci ne strânsesem ditai grupul de țărani, cu torțe și furci în fața scării liderului infromal, spre a-l convinge că băiatul de furniza la rețeaua locala e mult prea încălzit de dinții din gură, l-am întâlnit pe un nenea cu care am stat de vorbă cât am așteptat să coboare șefu. Și am vorbit despre jocuri, că de, ele erea viața mea. Ne-am certat noi muuuult, așa de mult, de ne-am bagat picioarele și am plecat prin centru, iar pe drum am stat atît de mult de vorbă încât s-a făcut a doua zi. Eu ca Diablo e cel mai tare, el cu Neverwinter Nights. Îl mai instalasem, nu era cu click-click, deci era nașpa, dar asta micu de lângă mine tot turuia despre el. Bă, zic, eu în gându meu, o fi ăsta prost, dar prea face jocu ala o grămadă. M-am dus la baiatu cu pricina acasă (țin să menționez că era aproape 5 dimineața) l-am luat și l-am instalat. Și am încercat să văd ce zicea ăsta cu jocul lui. Și a fost excelent. Atât de tare a fost încât am vorbit a doua zi cu același tip, i-am luat id, numar de telefon și mărimea la talpă și am rămas prieteni și acum (e vorba de King, dacă știe careva...). Dar destul despre origini, să trecem la joc.
Neverwinter Nigths este unul dintre jocurile D&D. Mai bine spus, funcționează după rețeta clasică, a zarului cu 20 de fețe, numai că totul se întâmplă în fundal și doar o bară mititică te informează asupra acestui fapt. Mecanica este pe ture, numai că nu este evidentă, deși s-ar putea să fie ceva setări care să facă asta vizibil. Însă nu mecanica asta e cireașa de pe tort (cel puțin nu pentru mine, căci este extraordinar de bună). Lumea, atmosfera, felul în care îți marchezi prezența. Povestea, să nu uitam povestea.
Până la Planescape Torment, al doilea expansion al acestui joc, a fost pentru mine cel mai tare story line ever. Încă se încadrează în top 10, alături de Legacy of Kane, care va constitui într-o prezentare viitoare printr-un post mediocru ca acesta. Glumesc, știți cu toții că sunt un zeu și că mă venerați. În fine.
Ceea ce îl face însă cu adevărat genial este modul de interacțiune cu personajele din joc. Mai ales la capitolul dialog.  Adică dacă ai inteligență mare (pe personaj, nu în real life, pentru că știu un nebun care a încercat și nu i-a mers prin alte jocuri de gen) poți să-l convingi pe băiatul care își vrea banii înapoi că nu a pierdut nimic, ba că îți mai și datorează ceva aur și că nu-i trebuie cămașă pe el deși e frig și bate vântu’. Pe de altă parte, dacă ai inteligență mică, își bate joc orcul retardat de tine. Și încă grav. Atributele îți de terimină o mulțime de acțiuni care îți pot face viața mult mai ușoară. Ai Constituția de bivol ? Poți să te iei la concurs de băut cu bețivii satului și să-i faci de bani ori să afli mai multe despre quest. Ai Strength mare ? Ușile nu sunt o problemă, că dacă dai cu umăru se îndoaie fierul. Ai Charismă mare, seduci tot ce mișcă, te faci plăcut de orice lord  și convingi ocazionalul dragon să se lase călărit. O, și asta nu e tot!
Pe lângă atribute, care îți influentează masiv modul de joc, există și skill-uri, unele valabile pentru o clasă anume, altele pentru orice ți-ai alege. De exemplu, ca Druid, poți comunica cu mâțe, cerbi, lupi și berberițe și așa mai faci rost de XP sau de alte lucruri folositoare. Cu skill-ul Lore, de exemplu, ști legendele locale, cam tot despre lume și poți să tragi de ureche pe popa care nu face ce scrie la carte. Bine că fără inteligență, înțelege ală din părți ce vrei să spui, dar cred că e genial să auzi pe unu care habar n-are să vorbește cum îl convinge pe cultul regatului că e cam nașpa.
Și să nu uităm customizarea. Poți să îți schimbi vizual fiecare bucațică a armurii. Vrei o robă peste platoșă, se face. Vrei sabie cu vărf zimțat și diamant în coada mânerului, se face. Vrei topor cu două tăișuri și aspect de coasă ? Cu suficient skill pe Blacksmithing se rezolvă.
Și la capitolul arme, vai! Are atât de multe. Atât de EXAGERAT de multe. Poți dacă vrei să te dezvolți pe bici, coasă, sabie dublă, topor dublu, ciocan dublu, chakrame (pentru mica Xena din tine), sabie scurtă, sabie lungă, sabie de grea, sabie ușoară, floretă, sabie groasă, sabie supțire, sabie... you get my point. Și astea sunt alea diferite. Pentru că, logic, fiecare e de mai multe tipuri, cu cel putin vreo 15 variații unice, cu nume propriu și bonusuri specifice. Am găsit o sabie care cântă de exemplu, o coasă care mânca suflete și un bici care îi făcea be băieți să adoarmă cu fiecare bucată. Deci și la capitolul ăsta stăm excelent.
Armuri, pe același principiu. O grămadă, de la robe de Palpatini, până la echipația Tomberon 1630 Toamna. Căști la fel. Baghete vrăjitorești, staff-uri magice, punale sacrificale, tot tacâmul nene! Dacă măcar s-ar mai face jocuri la fel... Putem să sperăm. Veșnica opține.
Ar mai fi multe de spus, dar nu știu dacă ar mai trebui să continuu, pentru că deja m-am lungit prea mult. Subiectul este greu de epuizat și aici am vorbit despre serie în mare. Probabil în viitoarele postări, voi lua fiecare joc în parte. Deocamdată însă ajunge. Toți vrem jocuri de genul ăsta. Cel puțin fanii D&D și cei ai jucătorilor de RPG-uri în care chiar contează stats-urile.
Dar de, acum trebuie să ne mulțumim cu finalul de Mass Effect 3 (am auzit, că n-am jucat) și Dragon Age 2 (care o fost pulbere). Om trăi și om vedea. Dacă nu orbim sau ceva....

The Good

Cusomizarea a tot ce mișcăm, de la personaj, la arme, la armuri.
Interacțiunea cu personajele și felul în care atributele îți modifică conversațiile.
Gameplay-ul specific D&D.
Multitudinea de arme, armuri, gadget-uri și jucărele.
Povestea excelentă și quest-urile secundare.

The Bad

Aș fi preferat o posibilitate mai mare de explorare a Faerun-ului.
Imposibilitatea de a juca first sau third person.

No comments:

Post a Comment